DEMENŢA este o deteriorare globală a psihismului, dobânditǎ, progresivǎ şi spontan ireversibilǎ.

 

Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativǎ a cǎrei cauzǎ nu este cunoscutǎ şi a cǎrei progresie poate fi cel mult încetinitǎ prin medicaţie adecvată.

Tabloul clinic include:

• afectarea memoriei de scurtă durată (imposibilitatea achiziţionării de informaţii noi şi evocării informaţiilor recente)

• uneori delir de prejudiciu material ce apare pe fondul tulburărilor de memorie (persoana acuză membrii familiei sau vecinii i-au furat actele sau banii)

• afectarea capacităţii de calcul

• afectarea recunoaşterii obiectelor şi persoanelor familiare

• dezorientare în timp şi spaţiu deşi persoana este lucidă

• afectarea discernământului existând riscul semnării unor acte în defavoarea sa sau a familiei

• incontinenţă sfincteriană

• deces prin tulburări de deglutiţie

Debutul bolii este insidios fiind adesea trecut cu vederea de cǎtre familie care pune tulburǎrile de memorie pe seama vârstei înaintate. Când persoana afectatǎ de demenţǎ este scoasǎ din rutina zilnicǎ şi îşi pierde reperele spaţiale prin schimbarea domiciliului sau spitalizare, se decompenseazǎ. În această situaţie devin evidente deficitele mnezice, greşelile  de raţionament, tulburǎrile de comportament şi perturbǎrile ritmului somn-veghe. În acest stadiu familia se decide sǎ cearǎ ajutor medical de specialitate diagnosticându-se tipul de demenţǎ după ce s-au făcut analize de laborator şi explorări de neuroimagistică cerebrală (tomografie computerizată sau rezonanţă magnetică nucleară ce evidenţiază atrofia cerebrală).

 

Demenţele de cauzǎ vascularǎ (demenţa multiinfarct şi lacunarismul cerebral) asociază în tabloul clinic deficite cognitive şi semnele neurologice secundare accidentelor vasculare cerebrale. Acestea sunt de tip ischemic sau hemoragic şi pot fi evidenţiate prin neuroimagistică cerebrală. Accidentele vasculare cerebrale sunt produse de embolizǎri cu punct de plecare situat în inimǎ sau din ateroamele carotidiene, respectiv de pusee de hipertensiune ce apar la persoane cu cardiopatie ischemică, diabet şi hipertensiune arterială.

Adesea se complică cu depresie şi/sau stări confuzionale ce apar seara manifestate prin dezorientare temporo-spaţială, halucinaţii vizuale şi agitaţie psiho-motorie

​​

O altă formă de demenţǎ este demenţa cu corpi Lewy care se manifestǎ prin declin cognitiv, căderi, stări confuzionale, simptome psihotice şi semne extrapiramidale la iniţierea tratamentului neuroleptic.

 

Demenţele fronto-temporale afecteazǎ în primul rând comportamentul prin pusee de dezinhibiţie în plan alimentar, sexual, afectiv sau al conduitei sociale în discordanţă netă faţă de personalitatea anterioară a individului.